Stii si tu cum e, nu?
Cand iti spui ca nimica nu mai are rost, ca totul s'a dus. Iti impui sa nu mai fii fericit si asa respingi toate sansele de a avea momente de neuitat ce te inconjoara.
De ce sa te dai batut doar
pentru ca ai pierdut? Cum s
a nu mai lupti doar pentru ca ai cazut si acum ai genunchii juliti? Ce nu te omoara te face mai p
uternic, iar ran
a cu siguranta va face o coaja care pe urma se va inmuia cand faci dus. Pe urma iti vei amintii doar cand vei privii semnul de buna purtare. Insa ca sa traiesti, nu trebuie sa ai o buna purtare. Daca ai o buna purtare si faci
mereu ce ti se spune, iti pierzi parerea si vointa o data cu sansa de a fii fericit.
Nu iti spun sa nu asculti ce zic ceilalti... poate ca prin toate predicile ce ni le tin cei uhm 'maturi' se afla si niste lucruri bune
...
Asa ca... hai sa ne oprim din a simtii ce ne obliga altii, a gandii ce ne impun ceilalti si a face ce ni se spune ca sa traim, sa luptam, sa cadem, sa ne julim genunchii, sa facem dus ca sa ni se inmoaie cojile, sa privim semnele de buna purtare dupa ce acestea cad si sa radem gandindu'ne la cum plangeam cand mama sau asistenta de la cabinetul scolii punea 'o solutie colorata care face bine la buba' ca sa nu se infecteze proaspata rana.
0 comments:
Post a Comment